Adaosul comercial se calculează raportat la costul de achiziție al produsului, în timp ce marja de profit se calculează raportat la prețul de vânzare. Cu aceleași cifre, cele două procente ies diferite, iar confuzia dintre ele este una dintre sursele cele mai comune de prețuri prea mici în comerțul mic.
Un exemplu rapid: cumperi un produs cu 100 de lei și îl vinzi cu 150 de lei. Ai câștigat 50 de lei. Adaosul comercial este 50 din 100, adică 50%. Marja de profit este 50 din 150, adică aproximativ 33%. Aceeași tranzacție, două procente, fiecare corect în felul lui.
Cum se calculează fiecare
Adaosul comercial = (preț de vânzare minus cost de achiziție) împărțit la costul de achiziție, înmulțit cu 100. Marja de profit brută = (preț de vânzare minus cost) împărțit la prețul de vânzare, înmulțit cu 100. Numărătorul este același, adică câștigul brut pe unitate, dar numitorul diferă.
| Cost | Preț de vânzare | Adaos comercial | Marjă brută |
|---|---|---|---|
| 100 lei | 120 lei | 20% | 16,7% |
| 100 lei | 150 lei | 50% | 33,3% |
| 100 lei | 200 lei | 100% | 50% |
Se vede că marja de profit nu poate trece niciodată de 100%, în timp ce adaosul poate fi oricât de mare. Un adaos de 100% înseamnă că prețul este dublul costului, dar marja este de doar jumătate din preț.
De ce contează diferența în practică
Să presupunem că vrei să obții o marjă de 40% și, din greșeală, aplici un adaos de 40%. Un produs cumpărat cu 100 de lei îl vinzi cu 140 de lei, iar marja reală este de 28,6%, nu de 40%. Diferența de peste 11 puncte procentuale ar putea fi chiar partea din preț care acoperă chiria sau salariile.
Pentru a obține o marjă de 40%, prețul trebuie calculat împărțind costul la 0,6 (adică 1 minus marja dorită). Costul de 100 de lei duce la un preț de aproximativ 166,7 lei, ceea ce corespunde unui adaos de circa 67%. Este un salt care surprinde pe cine a gândit doar în adaos.
Ce procent folosești când îți stabilești prețul?
Comercianții și distribuitorii lucrează adesea cu adaos, pentru că pornesc de la factura de achiziție. Producătorii și firmele de servicii gândesc mai des în marjă, pentru că ele își urmăresc ponderea profitului în încasări. Niciuna dintre variante nu este greșită; greșeala apare când un procent este comparat cu celălalt sau cu alt tip de indicator.
Dacă furnizorul îți spune că piața lucrează cu un adaos de 30%, întreabă ce înseamnă pentru el. Dacă un coleg spune că are o marjă de 30%, cifrele nu sunt comparabile cu adaosul. Un tabel propriu, cu ambele procente pe aceeași linie, elimină neînțelegerile.
Marja brută nu este profitul
Atât adaosul, cât și marja brută iau în calcul doar costul produsului. Din ele nu s-au scăzut încă chiria, salariile, comisioanele, taxele, reclama sau pierderile din stoc. Un produs cu marjă brută de 40% poate aduce un profit net de doar 3% sau chiar unul negativ. Cum ajungi de la marja brută la rezultatul final este descris în ghidul despre calculul profitului net.
Din același motiv, prețul nu se stabilește doar pe baza unui adaos fix. Contează și ce plătește concurența, cât valorează produsul pentru client și ce volum vrei să vinzi. Aceste criterii sunt discutate în materialul despre stabilirea prețului corect.
Un exemplu din domeniul serviciilor
Într-o firmă de servicii, produsul este timpul. Un designer care facturează 100 de lei pe oră și plătește unui colaborator 60 de lei pe oră pentru aceeași lucrare are o marjă brută de 40%. Dacă ar fi gândit în adaos, ar fi spus că adaugă 66% peste costul colaboratorului. Ambele afirmații sunt adevărate, dar numai marja arată direct ce parte din încasare rămâne în firmă. De aceea, în servicii, majoritatea discuțiilor interne se poartă în marjă, iar tabelele de ofertare se fac pe prețuri orare sau pe proiect, nu pe procente aplicate unui cost de achiziție.
Cum eviți confuzia în echipă
- Alege un singur indicator pentru discuțiile interne și scrie-i formula într-un loc la vedere.
- Include în foaia de calcul ambele procente, dar etichetează-le clar.
- Verifică prețurile finale cu o calculatoare, nu cu procentul mental.
- La reduceri, calculează marja rămasă înainte de a anunța oferta.
Reducerile sunt un caz clasic. Dacă produsul are o marjă brută de 25% și îl vinzi cu 20% reducere, marja nu scade la 5%, ci devine negativă sau aproape de zero, pentru că procentul de reducere se aplică la preț, nu la câștig. Un calcul rapid evită promoțiile care aduc clienți și pierderi.
Greșeli care costă bani
Prima este să compari marja cu adaosul din alte surse. A doua este să ignori costurile logistice, ambalajul sau retururile când stabilești costul produsului. A treia este să aplici același adaos tuturor produselor, deși unele se vând repede la marjă mică, iar altele rar, la marjă mare. Un coș echilibrat se judecă pe total, nu pe un procent unic.
Pe termen lung, greșelile de acest tip se adună în aceeași categorie cu cele din greșelile financiare ale antreprenorilor la început de drum, unde prețurile calculate din intuiție apar des.