Sari la conținut
Sport

Încălzirea înainte de antrenament: cât durează și ce conține

Exerciții de încălzire înainte de antrenament făcute în aer liber pe iarbă

O încălzire înainte de antrenament durează, de regulă, între opt și doisprezece minute și urcă treptat temperatura corpului, pulsul și mobilitatea articulațiilor. Scopul ei nu este să te obosească, ci să pregătească mușchii, tendoanele și sistemul nervos pentru efortul care urmează, ca să te miști mai bine și mai sigur.

Pe terenul din cartier sau în sală, vezi des oameni care intră direct în joc, cu mușchii reci, și apoi se miră de o crampă sau de o întindere. Încălzirea nu este o formalitate. Este partea din antrenament care costă cel mai puțin și protejează cel mai mult.

Din ce etape este făcută o încălzire corectă?

O încălzire bine gândită are trei părți, în această ordine. Ordinea contează, pentru că fiecare pregătește următoarea.

  1. Încălzirea generală (3–5 minute). Mers alert, alergare foarte ușoară, sărituri ușoare pe loc sau pedalat lejer. Scopul este să crești pulsul și să simți că ți se încălzește pielea.
  2. Mobilitatea dinamică (3–5 minute). Mișcări ample, controlate, care duc articulațiile prin tot traseul lor: cercuri de umeri, rotiri de șold, pendulări de picior, genuflexiuni fără greutate.
  3. Pregătirea specifică (2–3 minute). O variantă ușoară a exercițiului principal: câteva alergări scurte, ceva mai rapide, înainte de o cursă; seturi cu greutate mică înainte de forță; pase lejere înainte de un meci.

Nu toate cele trei etape trebuie să fie egale. Într-o zi rece de iarnă, prima poate dura mai mult, iar într-o după-amiază de vară ajung câteva minute.

Care e diferența dintre încălzire și stretching?

Încălzirea este mișcare, stretchingul este întindere. Menținerea statică a unei poziții de întindere, timp de treizeci de secunde sau mai mult, înainte de efort, poate scădea temporar forța și explozivitatea mușchiului. De aceea se recomandă, în general, întinderea statică după antrenament, când mușchii sunt calzi, iar înainte se folosesc mișcări dinamice.

Asta nu înseamnă că stretchingul este inutil. Dacă îți place sau dacă ai zone rigide, îl poți face după antrenament, pe o durată de cinci minute. Doar nu îl pune în locul încălzirii.

Ce exerciții simple poți folosi?

Nu ai nevoie de echipament. Un set de șase sau opt exerciții, repetat de două ori, acoperă corpul întreg.

  • Cercuri cu brațele: zece înainte, zece înapoi, cu amplitudine crescătoare.
  • Rotiri de trunchi: cu picioarele depărtate, răsucești ușor spatele, cu șoldurile stabile.
  • Pendulări de picior: pe rând, înainte-înapoi și lateral, ținându-te de un perete sau de un copac.
  • Genuflexiuni fără greutate: zece repetări lente, cu genunchii în direcția degetelor.
  • Pași lungi cu răsucire: un pas mare în față, coborâre ușoară și rotirea trunchiului spre piciorul din față.
  • Genunchi la piept din mers: câte zece pași pe fiecare parte.

Cum ajustezi încălzirea la sportul pe care îl faci?

Principiul este același, dar accentul se mută. Pentru alergare, contează gleznele, gambele și șoldurile; câteva minute de mers alert, apoi alergare foarte ușoară și două sau trei accelerări scurte sunt suficiente. Pentru sala de forță, adaugi seturi graduale: dacă lucrezi cu o greutate de lucru, începi cu bara goală sau cu o greutate mică și crești în trepte, până la cea planificată. Pentru sporturile cu minge, de la fotbal la volei, adaugi schimbări de direcție, opriri, sărituri mici și pase, pentru că acestea vor fi cerințele reale ale jocului.

Dimineața, corpul este mai rigid, iar temperatura internă mai scăzută, deci o încălzire mai lungă ajută. Dacă ieși la sport imediat după ce te-ai trezit, ia în calcul și rutina descrisă în articolul despre organizarea dimineții, ca să nu pierzi timp prețios la pregătiri.

Ce greșeli apar cel mai des?

  • Încălzirea durează un minut, iar apoi se trece direct la efort intens.
  • Se fac mișcări bruște, cu aruncări de membre, în loc de mișcări controlate.
  • Încălzirea este atât de intensă încât obosești înainte de partea principală.
  • Se sare peste ea când vremea e caldă, deși mușchii au tot nevoie de pregătire.
  • Dacă simți o durere ascuțită în timpul încălzirii, continui, în loc să te oprești. Despre cum să recunoști semnalele, citește și materialul despre ascultarea corpului.

Un test simplu: după încălzire ar trebui să te simți cald, ușor transpirat și mobil, dar nu obosit. Dacă ți-e deja greu să respiri, ai mers prea departe.

Ce faci după antrenament, ca să închei corect efortul?

La fel cum nu începi brusc, nu te oprești brusc. Cinci minute de mers lent sau de pedalat ușor lasă pulsul să coboare treptat și scad senzația de amețeală pe care o simt unii după un efort intens. Abia apoi are sens întinderea statică: câte treizeci de secunde pentru zonele pe care le-ai lucrat, fără balans și fără durere, cu respirație lentă. Această etapă finală este momentul potrivit și pentru a nota, în două rânduri, cum te-ai simțit, ca să știi data viitoare dacă încălzirea a fost suficientă.

Întrebări frecvente

Cât de lungă trebuie să fie încălzirea dacă antrenamentul e scurt?

Chiar și pentru un antrenament de douăzeci de minute, cinci minute de încălzire fac diferența. Cu cât efortul este mai intens, cu atât încălzirea trebuie să fie mai atentă.

Pot să mă încălzesc doar mergând?

Mersul alert este un început bun pentru prima etapă, dar nu pregătește articulațiile pentru mișcări ample. Adaugă câteva exerciții dinamice.

Trebuie să mă încălzesc și dacă fac doar o plimbare lungă?

Nu e nevoie de o rutină separată; primele zece minute de mers mai lent funcționează ca încălzire.

Din paginile mai vechi

Perspective în contrast: opinii, analize și editoriale despre societate și cultură.