Un semnal Wi-Fi slab apare, cel mai des, din trei cauze: routerul este pus într-un loc prost, între el și dispozitiv sunt obstacole dense sau banda de frecvență este aglomerată de alte rețele și aparate. Vestea bună este că multe dintre aceste probleme se rezolvă fără să cumperi nimic, doar mutând sau reglând câteva lucruri.
Înainte să dai vina pe furnizorul de internet, merită să faci o verificare simplă: conectează un laptop prin cablu direct la router și vezi ce viteză obții. Dacă prin cablu totul merge bine, abonamentul este în regulă, iar problema stă în partea fără fir.
Unde ar trebui pus routerul?
Routerul trimite semnalul în toate direcțiile, ca un bec care luminează o cameră. Dacă îl ascunzi într-un dulap, în spatele televizorului sau lângă un colț al casei, o parte din semnal se pierde exact unde nu e nevoie de el. Locul ideal este cât mai aproape de mijlocul spațiului pe care vrei să-l acoperi, ridicat de la podea, la nivelul unui raft, cu antenele în poziție verticală.
Multe routere ajung lângă ușa de intrare, pentru că acolo sosește cablul furnizorului. Dacă acesta e cazul tău, un cablu de rețea mai lung, tras discret, te lasă să muți routerul într-o poziție mai bună, fără alte costuri.
Ce obstacole absorb semnalul?
Nu toate materialele se comportă la fel. Un perete de gips-carton lasă semnalul să treacă aproape nestingherit, în timp ce betonul armat, cărămida groasă, oglinzile mari și obiectele metalice îl atenuează puternic. Apa absoarbe și ea unda radio, așa că un acvariu sau un boiler pot crea zone cu semnal slab.
- Betonul armat și pereții portanți: atenuare mare.
- Oglinzile și geamurile cu strat metalic: reflectă semnalul.
- Aparatele electrocasnice mari: pot bloca sau perturba.
- Plantele dese și mobila voluminoasă: efect mic, dar cumulat.
2,4 GHz sau 5 GHz: ce banda alegi?
Majoritatea routerelor moderne emit pe două benzi. Fiecare are avantaje și limite, iar înțelegerea lor te scutește de multe încercări la nimereală.
| Caracteristică | 2,4 GHz | 5 GHz |
|---|---|---|
| Rază de acoperire | Mai mare | Mai mică |
| Trecere prin pereți | Mai bună | Mai slabă |
| Viteză maximă | Mai mică | Mai mare |
| Aglomerare | Mare, multe aparate o folosesc | Mai mică |
Regula practică este simplă. Pentru dispozitive aflate aproape de router și care au nevoie de viteză, de pildă un laptop sau un televizor, alegi 5 GHz. Pentru cele de la distanță, sau pentru aparate simple de tipul unei prize inteligente, banda de 2,4 GHz este de obicei mai potrivită.
Cum afli dacă te încurcă vecinii sau alte aparate?
Pe banda de 2,4 GHz, rețelele din apropiere se suprapun pe aceleași canale, ca mai multe persoane care vorbesc deodată într-o cameră. Aparate precum cuptorul cu microunde, telefoanele fără fir mai vechi sau unele dispozitive Bluetooth pot adăuga zgomot pe aceeași frecvență. Simptomul tipic este un semnal care arată plin pe ecran, dar o conexiune care se blochează și se reia.
Poți schimba canalul din setările routerului sau poți lăsa selecția pe automat, dacă îți place să nu umbli la configurări. O aplicație de analiză a rețelelor Wi-Fi, instalată pe telefon, arată ce canale sunt aglomerate și te ajută să alegi unul mai liber. Pe 2,4 GHz se preferă canale care se suprapun cât mai puțin între ele.
Ce poți face dacă routerul nu acoperă toată casa?
Dacă ai o locuință mare sau mai multe etaje, un singur router nu va ajunge peste tot, oricât l-ai muta. Ai atunci trei variante principale:
- Repetor de semnal: ieftin și ușor de montat, dar reduce de obicei viteza, pentru că preia și retrimite același semnal.
- Sistem mesh: mai multe unități care formează o rețea unică, cu același nume, și predau dispozitivul de la una la alta.
- Punct de acces cu cablu: o unitate suplimentară conectată prin cablu de rețea la router, cea mai stabilă soluție, dar cere tragerea unui cablu.
Pentru majoritatea apartamentelor, o poziție mai bună a routerului și, la nevoie, un repetor sunt suficiente. Casele cu mai multe camere separate de pereți groși câștigă mult de pe urma unui sistem mesh sau a unui punct de acces cu cablu.
Setări și obiceiuri care ajută
Un router rulează un program intern, numit firmware, care primește din când în când corecții. Verifică în pagina de administrare dacă există o versiune nouă și instalează-o. Repornirea periodică a routerului, o dată la câteva săptămâni, rezolvă uneori încetinirile inexplicabile.
Nu uita de securitate. O rețea cu parolă slabă sau lăsată cu cea implicită atrage vecini care se conectează fără să întrebe, iar fiecare dispozitiv în plus micșorează viteza celorlalte. Alege o parolă lungă, bazată pe sfaturile din materialul despre cum îți faci o parolă sigură, și schimbă numele și parola de administrare ale routerului.
Dacă folosești un serviciu de tip VPN, nu te mira că viteza scade puțin: traficul face un ocol prin alt server. Detalii în explicația despre ce este un VPN și când merită folosit. Iar dacă doar un singur dispozitiv merge greu, verifică întâi starea lui, urmând pașii din ghidul pentru curățarea unui calculator lent, înainte să dai vina pe rețea.
Întrebări frecvente
Un repetor chiar ajută?
Da, dacă este pus la mijlocul distanței dintre router și zona cu semnal slab, într-un loc în care mai primește un semnal decent. Pus prea departe, el repetă un semnal deja slab.
Cablul de rețea este mai bun decât Wi-Fi?
Pentru dispozitivele care stau pe loc, precum un desktop sau un televizor, cablul oferă de regulă o conexiune mai stabilă și mai rapidă, fără interferențe.
Contează antenele mari ale routerului?
Mai puțin decât crede lumea. Orientarea și locul routerului influențează mai mult decât numărul sau mărimea antenelor.
